Utilizam cookies pentru ca dumneavostra sa aveti o experienta cat mai placuta.
To comply with the new e-Privacy directive, you agree to the privacy policy and our use of cookies.
De ce avem pete de rugină pe instrumentele stomatologice?
De la ce apar? Ce facem greșit? Cum le putem preveni?
Nu cred să existe medic sau asistentă medicală care să nu se fi confruntat la un moment dat cu petele de rugină de pe instrumentele stomatologice. Apar când ți-e lumea mai dragă: când deschizi punga fix înainte de intervenție. Putem evita aceste situații o dată pentru totdeauna? Ei bine, nu putem.
Nu vom putea să eliminăm complet posibilitatea de apariție a petelor pe instrumentele stomatologice, dar putem să lucrăm la a le reduce semnificativ. Ocupându-ne de instrumente așa cum descriu mai jos, le vom asigura o durată de utilizare mult mai lungă, vom avea costuri reduse cu reprocesarea și – implicit – costuri reduse cu înlocuirea instrumentelor afectate de coroziune.
Instrumentele stomatologice sunt realizate din diverse tipuri de „surgical stainless steel”, dar adevărul este că în timp orice instrument se va alege cu o pată și/sau își va pierde luciul. Deci formularea „stainless” nu trebuie luată ad litteram. În limba engleză mi se pare mai facilă expresia stainless – unde less ar avea sensul de mai puțin, nu de absență.
Oțelului inoxidabil chirurgical îi sunt adăugate alte elemente pentru a satisface cerințele medicale, iar stratul de pasivare este unul extrem de subțire, de grosimea câtorva atomi. Instrumentele sunt supuse permanent unor substanțe de contact și unor condiții de mediu care pot afecta acest strat de pasivizare. Este vorba de temperatura înaltă din sterilizator, abur, expunerea îndelungată la umezeală, reprocesarea cu alte instrumente care au deja pete de coroziune, tipul de detergent folosit la curățare-dezinfectare, cantitatea de sare/minerale din apa folosită la reprocesare etc. Aceștia și mulți alți factori duc la deteriorarea în timp a stratului de pasivizare a instrumentelor. De aici vor apărea petele, punctele abia vizibile, coroziunea. Este un fapt pe care nu îl putem omite complet, deoarece orice instrument se degradează în timp. Dar, putem să ne asigurăm că vom folosi instrumentele stomatologice o perioadă cât mai mare de timp și iată ce avem de făcut pentru asta.
1. Citiți instrucțiunile de utilizare pentru fiecare instrument.
În primul rând, trebuie să acordăm o atenție deosebită instrucțiunilor de utilizare. Da, știu, cine se obosește să le caute și să le citească, când avem atâtea alte lucruri de făcut într-o zi? Dar adevărul este că instrucțiunile sunt esențiale și dacă nu le respectați, puteți să distrugeți un instrument de la prima utilizare.
Am avut o dată un caz cu un accesoriu folosit în implantologie. Asistenta a primit cutia sigilată cu produsul nou. L-a desfăcut, a spălat instrumentul, l-a dezinfectat și l-a sterilizat, împreună cu alte instrumente. Când l-a scos din sterilizator, ne-a sunat îngrozită să ne spună că au apărut pete multicolore, ca un curcubeu pe produs și că nu a făcut nimic greșit. Am luat-o pe pași și am rugat-o să ne spună exact ce s-a întâmplat. Așa am aflat că produsul fusese sterilizat la la 134°C, în condițiile în care în instrucțiunile de utilizare scrie foarte clar că produsul trebuie sterilizat la la 121°C, timp de 32 de minute... Cu toate că majoritatea instrumentelor sunt la fel (sau, cel puțin, așa ne place să considerăm), este foarte important să ne asigurăm că le folosim și le reprocesăm exact așa cum spune producătorul, pentru a le folosi cât mai mult timp, cu cele mai bune rezultate.
2. Verificați temeinic și asigurați mententanța fiecărui instrument stomatologic.
În al doilea rând, conex cu primul punct, este important să ne asigurăm că reprocesarea și mentenanța instrumentele este realizată corespunzător. Ați găsit vreodată pete de rugină la instrumentele cu articulație? Clești, foarfece, portace etc.? Una dintre cauzele apariției petelor de rugină la instrumentele cu articulație este reprocesarea lor în poziție închisă. Orice instrument cu articulație trebuie desfăcut/deschis/demontat complet în timpul tuturor etapelor de reprocesare. Este obligatoriu să faceți asta. În primul rând, pentru curățare. Toate reziduurile unei intervenții vor rămâne închise bine în canelurile articulației, ceea ce va împiedica reprocesarea corespunzătoare, dar va și periclita siguranța instrumentului – implicit a actului medical. Tot ce rămâne blocat în articulația instrumentului nu poate fi spălat/purjat/îndepărtat, deci nu poate fi nici dezinfectat, nici sterilizat. Resturile + poziția închisă facilitează acumularea de germeni și umezeală, mediu potrivit pentru apariția petelor. Mai mult decât atât, straturile de oxid de fier (rugina) pot acoperi/proteja sporii în timpul ciclului de sterilizare. Cu precădere pentru instrumentele cu articulație, nu uitați de lubrifierea acestora: după fiecare etapă de curățare și înaintea fiecărei etape de sterilizare. Urmăriți instrucțiunile producătorului. ;) Verificați cu atenție fiecare instrument pentru pete, zgârieturi, vârfuri rupte, capete nealiniate etc. Acestea trebuie curățate, reparate sau înlocuite.
3. Nou și ruginit? A stat lângă cine nu trebuia.
Ați cumpărat un instrument nou-nouț, l-ați spălat, dezinfectat, sterilizat și l-ați scos din autoclav gata cu pete de rugină? Cum se poate așa ceva? A mai costat și o avere... Ei, uite că se poate. Dacă instrumentul este, într-adevăr, de calitate, este posibil ca petele de rugină să fi fost „împrumutate” de la alte instrumente care erau puse la sterilizat în ciclul respectiv. Rugina este contaminantă. Dacă aveți un singur instrument cu rugină, oricât de mici, nesemnificative și chiar invizibile ar fi petele, atunci acestea vor migra în timpul etapelor de reprocesare la celelalte instrumente. Pentru a scăpa de petele de rugină ca urmare a contactului cu alte instrumente, încercați să le curățați cu o cârpă moale sau cu o perie cu peri moi, fără a folosi substanțe abrazive. Ceea ce ne duce la punctul nr. 4.
4. Pentru instrumente ideale, frecați până la epuizare.
Am observat uneori în camerele de sterilizarea folosirea entuziastă a periilor rigide/aspre, care curăță „foarte bine” instrumentele. Din păcate, cele mai multe astfel de perii „curăță” și stratul de pasivizare anti-rugină, ceea ce reprezintă drumul rapid și sigur către apariția primelor pete de rugină. Periile rigide pot crea micro-fisuri pe suprafața instrumentelor, chiar dacă nu sunt vizibile cu ochiul liber. În zonele fisurate (vizibile la microscop) se depun resturi de țesut și apă. Nu o să le vedeți la următoarele utilizări, dar acele micro-fisuri vor crește și vor afecta iremediabil instrumentele.
Tot la acest punct intră și utilizarea detergenților agresivi – fie mult prea acizi, fie mult prea alcalini. Instrumentele nu ar trebui imersate niciodată, pentru perioade îndelungate, în soluții saline, pentru că acestea afectează iremediabil oțelul inoxidabil. La fel, evitați contactul instrumentelor cu compuși pe bază de clor, pentru că acesta este complet neadecvat instrumentarului stomatologic din oțel inoxidabil. Sau lăsarea instrumentelor pentru mult prea mult timp în soluții dezinfectante – uneori, chiar peste noapte.
Întotdeauna trebuie să urmați instrucțiunile producătorului în ceea ce privește concentrația și timpul de expunere. De exemplu, dacă producătorul spune că la 1 litru apă se pun 100 ml dezinfectant, nu vom pune niciodată 200 ml dezinfectant la 1 litru de apă, doar pentru a „dubla” eficiența soluției astfel obținute.
Pentru curățarea instrumentelor, în cazul resturilor organice (sânge, salivă, țesuturi), este suficientă o spălare cu un detergent enzimatic, la o temperatură redusă, care are efect asupra proteinelor.
Pentru resturile de ciment, materiale de amprentă, compozit etc. – recomandăm curățarea imediată a acestora cu un șervețel la unit, înainte să apuce să se întărească. Este cea mai ieftină și rapidă metodă, dar și cea mai sigură. În felul acesta, vă asigurați că straturile de pasivizare rămân pe partea activă a instrumentelor dvs. cât mai mult timp și că nu este nevoie să frecați insistent pentru a îndepărta resturile întărite. Îndepărtați resturile întărite – îndepărtați și stratul de pasivizare → drumul rapid și sigur către apariția petelor de rugină.
Ca regulă generală, orice instrument trebuie reprocesat în cel mai scurt timp cu putință, ideal – imediat după actul medical. Nu lăsați reziduurile să se usuce pe instrumente, pentru că acestea pot afecta stratul de pasivizare. De asemenea, pot rămâne blocate în micro-fisurile invizibile ochiului liber și pot interfera cu procesul de curățare-dezinfectare-sterilizare.
5. Obțineți mereu rezultate predictibile și validabile doar cu mașinile automate de spălat și termodezinfectat instrumente stomatologice.
Noi recomandăm ca reprocesarea instrumentelor să se facă într-un proces complet automatizat, într-o mașină de spălat și termodezinfectat, care validează ciclurile de reprocesare. Aceasta asigură toți pașii de curățare-clătire-uscare, cu dozare automată a detergentului și cu timpi prestabiliți pentru fiecare etapă, astfel încât rezultatele să fie predictibile și reproductibile. În cazul în care instrumentele nu pot fi reprocesate imediat după actul medical (de exemplu, nu s-au strâns suficiente instrumente pentru a justifica pornirea unui ciclu), mașina automată permite folosirea unui ciclu de clătire și menținere a instrumentelor până când vor fi gata de reprocesare, nepermițându-le să se usuce până atunci.
Ce alte tipuri de pete mai putem întâlni în stomatologie, în afara celor de rugină?
Vă puteți confrunta cu pete cauzate de clătirea insuficientă a detergentului de pe instrumente, cu pete cauzate de mineralele din apă (calcar), reziduuri de la procesul de sterilizare sau îndepărtarea incompletă a resturilor de pe instrumente după o intervenție. 6. Detergenții
sunt foarte importanți, așa cum am văzut mai sus. Folosirea lor în concentrații necorespunzătoare, la temperaturi nepotrivite sau care nu respectă timpul de expunere pot produce daune instrumentelor. Dar și clătirea insuficientă a acestora de pe instrumente poate duce la apariția petelor. Asigurați-vă că instrumentele sunt clătite eficient după fiecare etapă de spălare. Nu amestecați niciodată detergenții sau alte soluții de curățare-dezinfectare în clinică.7. Calitatea apei
vă poate asigura instrumente impecabile sau vă poate da bătăi de cap, prin petele cauzate de mineralele din apă. Din experiența noastră în clinicile stomatologice, apa poate afecta instrumentele sau poate distruge toate echipamentele care folosesc apă de la rețea bogată în minerale. Recomandăm ca orice clinică să aibă sisteme de tratare a apei. Acest lucru va prelungi durata de utilizare a echipamentelor care sunt conectate la rețeaua de apă și a instrumentelor, în general. Tot din experiență, nu (mai) instalăm mașini de spălat și termodezinfectat instrumente medicale dacă apa depășește 5 grade germane duritate. Orice mașină trebuie însoțită de un sistem de dedurizare a apei pentru ca rezultatele obținute să fie conform așteptărilor.8. Procesul de sterilizare
În cazul în care observați pete pe instrumente în urma procesului de sterilizare, asigurați-vă că autoclavul dvs. funcționează corespunzător. Există diverse teste și dispozitive de testare care urmăresc funcționarea corespunzătoare a aparatului dvs. În cazul în care indicatorii trec testele, dar petele continuă să apară, contactați tehnicianul dvs. de service pentru o verificare amănunțită. Asigurați-vă că realizați mentenanța periodică și schimbați filtrele sterilizatorului la intervalele menționate de producător în manualul de utilizare.
Dacă aveți alte întrebări sau nelămuriri legate de acest subiect sau orice alt subiect care ține de zona de reprocesare a instrumentarului stomatologic, vă stăm la dispoziție.
Sursă imagini: Canva.com
Comment(s)